Am fost crescuta in spiritul feminitatii si, de mica, am avut parul lung si foarte lung. Bunica mea mi-a insuflat principii clare legate de grija de sine. Iar parul a fost una dintre caracteristicile mele principale, pentru ca am fost inzestrata cu o podoaba capilara foarte bogata si sanatoasa. M-am simtit mereu norocoasa si recunosc ca a fost motiv constant de complimentari. Pentru culoare, pentru textura, pentru firul gros, pentru ca imi creste repede, pentru ca are o culoare naturala frumoasa. Asa ca intotdeauna parul a fost principala mea grija si am avut mereu ritualuri speciale de ingrijire.
Si iata cum, la 33 de ani, am simtit pentru prima data ca grija mea speciala pentru par, poate acum, la maturitate, sa aiba mai mult sens. Trec printr-o perioada de transformari, cautari de sine si, in aceasta „calatorie”, imi dau seama din ce in ce mai mult ca tot ce conteaza este ce facem pentru cei din jur. Cu asta ramanem in fond, cu starile si emotiile pe care le cream celor care au nevoie de sprijin, de un zambet, de o vorba buna la momentul potrivit, de o fapta cu sens, oricat de mica.
Ultimele trei zile au fost cu mult sens pentru mine si stiu ca asa vreau sa ma simt in fiecare zi, pe cat posibil. Mici gesturi pot face diferenta intr-o lume in care pare ca suntem inghititi de lipsa de empatie, de probleme, de absentism. Weekend-ul a inceput cu prima participare la Swimathon, un mecanism minunat, gandit pentru a crea conexiuni intre cei care au nevoie de ajutor si cei care pot ajuta. Alaturi de echipa mea, formata din 5 oameni (Vlad Tomescu, Bianca Morus, Ana si Edi) – Air for Life – am inotat timp de 45 de minute pentru proiectul Copilarie fara Tuberculoza. Cu banii stransi, fundatia Romanian Angel Appeal va putea organiza o serie de tabere de recuperare pentru copiii aflati sub tratament pentru tuberculoza, in vederea reintegrarii in societate si la scoala.
Duminica, am decis sa fac prima operatiune de reciclare a sticlelor de plastic, sticle pe care le am strans pe parcursul a zece zile. Am gasit solutia perfect in parcarea Carrefour Baneasa, prin centrul SIGUREC. Ceea ce va recomand si voua.
Si pentru ca trei este numarul meu preferat, a venit ziua de luni, care a dat tonul unei noi saptamani sub semnul faptelor cu sens. Auzisem demult de campania #bravecut, derulata de Fundatia Renasterea, insa tot mereu amanam momentul de a-mi face curaj sa renunt la parul meu lung. A fost rapid, fara dureri, cu un mic suspin si un zambet larg la final. Pentru ca acum, spre deosebire de alte dati cand poate am donat ceva banuti sau obiecte, de data asta am donat ceva ce era al meu, parte din mine, ceva ce ma definea si la care nu as fi renuntat daca nu as fi avut o motivatie puternica. Stiu ca in maxim doi ani mi-l voi recupera, insa acum mai stiu ca il voi ingriji cel putin la fel de bine si ca il voi pastra pentru acelasi scop. Pana atunci, ma bucur de noul look, ma simt bine in pielea mea si zambesc la gandul ca orice gest, cat de mic, dar util, poate schimba putin lumea.
Brave Cut sau, pe romaneste, Vieti impletite, este o inițiativă a Fundației Renașterea pentru sanatatea femeii. Acesta are ca scop principal colectarea de par si strangerea de fonduri în vederea realizarii de peruci ce vor fi donate femeilor care isi pierd parul in urma tratamentelor cu citostatice.
Facand primul #bravecut, nu am simtit ca imi pierd puterile ca anticul Samson*, ci din contra, am simtit o tona de energie pozitiva si am simtit ca prind puteri.
Regretate Pitis, iata cum uneori conteaza cat de lung ai parul. Pe final, va las o melodie care m-a inspirat in titulatura postului, foarte potrivita cu vremurile actuale infierbantate in care traim – Vinovatii fara vina.
*Samson a fost un judecător evreu, inzestrat cu o forta herculeana. Tradat de Dalila, care era filisteana, i s-a taiat parul, despre care se spunea ca era sursa fortei sale si a fost predat filistenilor, care l-au orbit.